Paşii către schimbare

Al Doilea Val descinde producătorul de consumator, şi face loc dominaţiei pieţei. Beneficiul pe care îl aduce este îmbunătăţirea nivelului de viaţă materială a omului obişnuit, prin creşterea calităţii locuinţelor şi a sporirii cantităţii şi varietăţii hranei. Principalele cauze ale morţii în Primul Val erau: ciuma, tifosul, dizenteria, tuberculoza, gripa şi variola. Oamenii celor De-al Doilea Val, au împins progresul şi descoperirile astfel încât să soluţioneze aceste boli incurabile până atunci, dar au avut surpriza de a se confrunta cu efectele secundare noilor invenţii, şi anume deteriorarea biosferei, în consecinţă a habitatului în care trăim şi de care suntem dependenţi. Creşterea demografică şi necesitatea spre expansiune sunt doi  factori  ce obligă societatea la o „evoluţie oarbă”.

Deşi Cel De-al Doilea Val are multe calităţi, nu putem uita că el a adus lagărele de concentrare, războiul l-a transformat într-o acţiune de masă, a distrus oraşul Hiroshima cu bomba atomică, a răspândit jafurile şi incultura printre noi. Îndustrialismul aduce în societatea o presune, care, alături de pierderea resurselor esenţiale, prăbuşirea rolurilor şi a valorilor produce o criză adevărată în personalitatea omului.

Vom înţelege că a venit timpul Celui De-al Treilea Val, atunci când vom înţelege că industrialismul este „pe moarte” şi că puterea este în mâna viitorului care are ca premisă - împlinirea spirituală sănătoasă.

Cel De-al Treilea Val este fundamentat pe principii noi. Epoca petrolului va lua sfârşit. Industria energetică nu se mai poate baza pe combustibilii fosili neregenerabili şi atât de distrugători ai mediului natural, centralele nucleare reprezintă un risc prea mare pentru societate şi o pradă irezistibilă pentru terorişti, reactoarele regeneratoare cu neutroni considerate „perpetuum mobile”, sunt dependente de uraniu. Creşterea preţului petrolului are şi un avantaj, şi acela că lumea demarează proiecte şi investeşte în imaginaţia cercetătărilor şi a oamenilor de specialitate pentru a schimba structura industriei energetice într-una „grijulie” cu mediul. Astfel, se nasc diferite posibilităţi şi căi de a ne schimba modul de evoluţie. Avem nevoie de o puternică diversificare a mijloacelor prin care putem obţine energie, pentru a nu reprezenta un pericol viitorul. Acest lucru ne va ajuta să evităm risipa!

Cel De-al Treilea Val, se ciocneşte de ideile şi concepţiile oamenilor care susţin Primul Val – aceştia doresc reîntoarcerea la viaţa şi ritmul de atunci, revenirea la trecutul preindustrial. Aceştia nu-şi dau seama că evoluţia înseamnă drumul către alte ţinte, şi nu reîntoarcerea la stilul de acum 300 de ani în urmă. Inteligenţa, experienţa, cunoaşterea trecutului, va ajuta societatea pe parcurs, şi în dezvoltarea ei.

Cu ajutorul electronici cuantice, teoriei informaţiei, biologiei moleculare, oceanologiei, nucleonicii, ecologiei, şi ştiinţelor spaţiale, putem îmbrăţişa elementele Celui De-al Treilea Val. 

 Industria electronică cunoaşte o creştere explozivă, iar rezultatul este acela că aproape fiecare casă din SUA, deţine aproximativ un calculator, iar acest trend tinde să se răspândească.

Progresul şi eficienţa celui De-al Doilea Val

Frenezia naţiunilor – se reflectă atât în plan politic cât şi în plan economic. Fiecare colectivitate, sat, oraş, naţiune, doreşte ca în Primul Val să aibă autoritate de decizie deplină. Comerţul se desfăşura pe anumite arii bine stabilite, unde moneda era cea cunoscută, unde impozitele şi taxele erau cele obişnuite, unde conducătorii erau ştiuţi de toţi. Fiecare vroia să trăiască după propriile legi, neimplicându-se în alte vieţi economico-politice ale altor popoare. Cel De-Al Doilea Val impune societăţii o schimbare de ideologii şi de planuri, prin care să se poată introduce tehnologia şi industria modernă.

Ofensiva imperialistă – imperialismul din Primul Val capătă forme definitorii în Al Doilea Val, atunci când din urma războaielor şi luptelor, victorioşii secătuiesc  coloniile stăpânite, şi profită de resursele naturale pe care câştigătorii nu le au. Cu ajutorul acestor bogăţii, unele societăţi se dezvoltă, altele sărăcesc şi ajung să depindă de politica “greilor”. Colonizatorii au nimicit tot ce nu era conform planurilor lor. Astfel, se ajunge la ştergerea identităţii culturale şi naţionale.

Comerţul devine influenţat de arme, de politici, de preţ “aconcurenţial”,  ameninţări şi strategii neloiale. Oamenii care până acum se dezvoltă în propria economie naturală, acum depind de era industrializării şi a supraconsumului. “Marile excese” pun în pericol viaţa aşa numiţilor “sclavi”(indienii-cauciucul, africanii-margarina).

În urma celor Două Războaie Mondiale, comerţul internaţional condus în mare parte până atunci de Germania, Uniunea Sovietică, Japonia, înregistrează un declin în favoarea Statelor Unite, şi  permite coloniilor să işi ceară drepturile şi să îşi dorească libertatea(Gandhi, Ho şi Min, Jomo Kenyatta).  În 1944 se înfiinţează la Bretton Woods, cu acceptul a 44 de naţiuni, Fondul Monetar Internaţional şi Banca Mondială.  SUA încep să ofere din 1946 credite atât ţărilor industrializate cât şi neindustrializate pentru construcţii de şosele, porturi şi alte „infrastructuri” în scopul unei mai bune dezvoltări a producţiei. GATT reprezintă  Acordul Genreral pentru Tarife şi Comerţ, care se înfiinţează nu departe de cele două instituţii de sus menţionate. Aceste 3 mari organizaţii funcţionează complementar şi defavorizează micii producători, cu experienţă mică.

Realismul industrial – se întâlneşte în Cel De-al Doilea Val, la mijlocul secolului al XVIII-lea, scindat în două ideologii: individualismul şi libera iniţiativă şi colectivismul şi socialismul lui. Progresul este văzut de industriaşii capitalişti drept obţinerea unui profit masiv din resursele naturale, oferite de Planetă, fără a se gândi la consecinţele secundare care nu întârzie să apară, şi care sunt în detrimentul oamenilor. Egoismul lor se explică printr-un comportament de exploatare nelimitată, iraţională, lacomă. Marxiştii, la rândul lor, devin „duşmanii” mediului, şi participă la o luptă împotriva naturii. Se considera că cel care are mai mult şi este mai bogat, este şi cel puternic.(precum teoria lui Darwin, dar greşit înţeleasă)

Oamenii ajung să creadă în teoria lui Darwin, care, îndreptăţeşte industrialismul, şi vine în sprijinul capitalismului, dar această teorie fiind scoasă din context:”Într-o epocă viitoare...rasele umane civilizate vor extermina şi înlocui aproape sigur rasele sălbatice din toată lumea.”

O altă idee este aceea că societatea credea la mijlocul secolului al XVIII-lea că progresul este inevitabil şi ca evoluţia este garantată, omenirea neputându-se împotrivi. Mari filosofi au analizat acest aspect şi şi-au pus întrebări îndoielnice privind această problemă, crezând că omul contribuie semnificativ la aşa zisa „desfăşurare a evenimentelor”. Însă sensul putea fi unul singur: de la rău la bine sau de la bine spre mai bine.

Astfel, există trei factori care contribuie la formarea celui De-Al Doilea Val: lupta cu natura, importanţa evoluţiei şi principiul progresului.

Înaintea erei industrializării, timpul era considerat ciclic, numai în China predomina ideea de timp liniar. Cel din urmă, grăbeşte lucrurile şi este favorizat de bani şi de producţie. Când oamenii erau ataşaţi de pământ, în Primul Val, timpul părea nesfârşit şi răbdător. Liniaritatea fapelor făcea plauzibil progresul. Procesele prin care realismul industrial trece sunt: sincronizarea, standardizarea, liniarizarea. Dar şi spaţiul suferă numeroase schimbări şi se bazează pe caracterul funcţional(satul se transformă în oraş). În fabrici şi comerţ, se restabilesc dimensiunile preciziei atât în timp(orele, calendarul), cât şi în spaţiu(frontierele imperiilor, hărţile). Omul este considerat o persoană autonomă, liberă şi indivizibilă, precum un atom sau nuclelul societăţii.

Legea lui Newton- cea a gravitaţiei,  susţine cu vârf şi îndesat legea cauză-efect. Un lucru se întâmplă pe Pământ datorită altui lucru, sau mai exact, mişcarea nu există fără acţiune. Din acest motiv, se poate explica de ce schimbarea unui singur element aduce schimbarea celui de-al doilea element şi tot aşa.

Când vine vorba de moralitatea realismului industrial, se poate spune că trăim o criză a lipsei de responsabilitate, de educaţie, de consum raţional.